Am sechele noi

Nu, nu ma laud, desi un prof din facultate spunea ca am falsa modestie. Ma intreb daca acum ar mai spune asa ceva, acum cand ma cunoaste un pic mai bine. Cu ce anume nu ma laud?Azi am facut o fapta buna (cred). Parca ma simt stinghera, cel mai probabil pentru ca imi place sa fiu rea.
M-a trimis sora mea sa-i platesc 2 rate la CEC si sa-i schimb niste bani. Cu ratele s-a rezolvat usor, cu schimbarea banilor a fost buclucul,  ca dupa ce ca femeia de la casieirie se incurca in leii vechi si noi, m-o ametit si pe mine. Mi-a dat 410 lei, i-am dat 100 de lei, mi-a mai dat si rest :)) Pentru prima data in multi ani, n-am mai numarat banii inainte sa-i bag in buzunar, convinsa fiind ca e totul ok. Ajung la sora mea care ma intreaba nedumerita: “Ma didi, daca eu iti dadui 1 200 de lei sa-mi schimbi, tu cum venisi cu  1 560?”
Calculam, ne gandim, imi amintesc cum au fost lucrurile, recalculam. Concluzia evidenta: individa de la CEC mi-a luat cu 360 de lei mai putin decat trebuia, fara ca eu macar sa fi realizat. Eee, daca stim cum e sa fii casier si sa faci greseli de-astea, am decis amandoua sa ma intorc sa-i returnez femeii banii, dar dupa ce mancam ceva, ca la o adica nu ma deranja daca se panica si ea un pic.  Astfel de panica ii prinde bine ca sa fie mult mai atenta vreo jumatate de an.
Merg inapoi la CEC, simtindu-ma aiurea si stiind ca probabil femeia n-a observat, deci aveam multe explicatii de dat ca sa o convng ca ii datoram banii aia. Eee ajung la ghiseu si incepem:
Eu: Vi s-a facut dor de mine?
Ea: Nu.
Eu: Pacat. Ar fi trebuit. Sa plec?
Ea: S-a intamplat ceva?
Eu: Hhhmm, categoric. Ati gresit calculele atunci cand mi-ati schimbat banii … in defavoarea dumneavoastra. Sa plec?
Eee, frate si acum vine chinul de pe lume ca am inceput sa-i explic logic si ea imi ajunge la concluzia ca mai trebe sa-mi dea tot ea bani. Ma uit stupefiata la ea si ma intreb cum sa o fac sa inteleaga, asa ca imi amintesc cum imi abordez nepotul de 6 ani si incepem iarasi:
Eu: Doamna cati bani imi dadurati?
Ea: 410 lei
Eu: Si eu cati bani va dadui?
Ea: 100, dar iti dadui rest 50
Eu. Deci va dadui 50, da? Si daca nu coincid cifrele nu trebesc reglate? Deci eu am primit 410 lei, dumneavoastra ati primit 50 de lei. Acum ce facem?
Ea: Imi mai dai 360 de lei.
Eu: Uff, in sfarsit ajungem la aceeasi concluzie.
Ii dau femeii banii, astept sa-si faca si inventarul repede ca sa se calmeze, ca evident era panicata, si … cand vad ca incepe cu tona de multumiri, mormai un “Cu placere. S-aveti o zi buna!” si ies rapid din cladire … de teama sa nu cumva sa ma tina acolo toata ziua sa-mi multumeasca.
Deci acum ceva ani, probabil ca nu i-as fi returnat banii, ci as fi lasat-o sa-si asume consecintele faptelor ei, dar mna … am fost si eu casiera ca ea si stiu cum e. Nu i-am returnat banii ca sa fac pe eroina sau pentru ca as fi un om bun, ci pentru ca stiam foarte bine ce avea sa simta cand avea sa vada ca are de adus atatia bani de acasa. Eee, daca tot am facut o fapta buna si parca simt ca am sechele de la asa ceva, atunci macar am satisfactia ca m-am amuzat un pic pe baza acestei situatii si a reactiei femeii in tot timpul cat am stat sa o conving sa-i returnez banii.
Of, of, ce-am ajuns! Sa ma rog de cineva sa-i returnez banii, cand ma roaga sa-mi mai dea.

PS: Orice-ar fi sa nu citesc pe-aici felicitari sau laude, ca nu mai scap de sechelele astea, ba mai capat si cosmaruri.

Advertisements

3 thoughts on “Am sechele noi

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s