Surprizele vieţii IX – Ce ţi-e dat să trăieşti!

“Cât am stat 1 an în armată am întâlnit atât de mulţi cretini,cât n-o să întâlnesc în restul vieţii mele … şi ce nivel de cretinism au … mă trec fiori numai când îmi amintesc”

Acestea erau cuvinetele care mi le spunea frate-meu când a venit din armată. Acum îi spun să se considere fericit că i-a suportat numai 1 an, faţă de mine care a trebuit să suport nu ştiu câţi astfel de cretini în 5 ani de facultate. Logic că nu erau toţi colegii mei cretini, iar cei care sunt oameni normali cu o doză de inteligenţă, logică, bun simt şi altele asemenea, eu am tot respectul pentru ei. Însă cel puţin 80 % din colegii din întreaga facultate erau cretini. Probabil că şi-acum sunt, dar nu-i mai văd eu, pentru că au trecut cei 5 ani de facultate. Să vă dau un exemplu din multe altele.

Aveam o profesoară Valentina nu mai ştiu ce ne preda, nici numele de familie, însă era interesantă, pentru că explica bine şi îşi respecta cuvântul. În primul semestru în care am avut-o profesoară a promis că nu bagă în examen decât pe cei care fac proiectul şi, spre surprinderea mea, s-a ţinut de cuvând şi am dat examenul numai 11 studenţi – cei cu proiectele făcute, evident. Proiectul ăsta mi-a făcut mulţi nervi din diverse motive şi mi-a luat ceva timp să-l realizez într-un program necunoscut.  Dar …

Într-o zi aflu de la colega mea că au primit fiecare câte un proiect de făcut şi că trebuie să-i cer şi eu profesoarei o temă pentru proiect. Cum eu lipsisem de la curs din cauza jobului pe care-l aveam, mi-am întrebat colegii dacă au teme individuale sau temă generală şi cum se foloseşte progrămelul necunoscut. Spre surprinderea mea, nimeni nu ştia cum se foloseşte programul şi mi-au spus că, da, trebuia să cer propria temă pentru proiect. Scriu un mail profesoarei, îl şlefuiesc, verific formularea ca să nu creez vreo problemă şi-l trimit. Aştept 1 zi, aştept 2, aştept 3. Văzând că n-am primit niciun fel de răspuns, nici pozitiv, nici negativ, mi-am dat seama că aveam să plătesc la curs pentru acel mail, aşa că m-am resemnat.

Vine profesoara la curs şi spune: “Am primit un mail de la o colegă de-a voastră, nu spun cine, foarte frumos formulat în care îmi cerea câteva instrucţiuni în legătură cu programul AGR 4, dar eu v-am explicat deja asta. Nu-mi explic ce anume nu a înţeles. Totuşi, voi mai explica astăzi o dată.”  La auzul acestei fraze, eu deja alunecasem sub biroul calculatorului, ştiind că de mine vorbea, deşi ceilalţi nu ştiau că eu eram nebuna retardată. Spun retardată pentru că aşa păream a fi din tonul folosit de profesoară şi mă întrebam în sinea mea: “De ce Doamne iartă-mă par eu aşa retardată  după tonul ei? Nu numai că n-a priceput niciunul din cei care au fost prezenţi data trecută, dar eu nici măcar n-am fost, că eram la servici.” În fine, aştept să explice, determinată fiind să o prind cu vreo explicaţie vagă sau o greşeală ca să îi atrag atenia  şi să scap de poza de retardată.

Şi-acum simt fiori reci pe spate când îmi amintesc. Profesoara explica în termeni foarte, foarte simpli, rar, ca pentru copii retardatţi mintal, ba mai şi desena pe tablă instrucţiunile gen: clik tabel->clik modificare->modificaţi cifrele  cu + sau – 10%->click exit->click salvare. Binenţeles ne lăsa şi muuult timp să încercăm comenzile pe calculator ca să se asigure că ne e clar nouă cretinilor. În tot acest timp eu scriam indicaţiile, pentur a mă asigura că nu uit ceva din ele pe viitor, le încercam pe calculator pentru a mă asigura că erau corecte, tăinuiam pe mess şi mai şi jucam nişte joculeţe pe Prizee.com.

Subit îmi trece o idee nebună prin cap: “Oare …? Nuuu, e prea nebunesc. Dar s-ar explica de ce păream eu retardată din tonul profei.” şi încep să întreb colegi de prin jurul meu de la alte calculatoare: “Auzi? Tot aşa a predat şi data trecută? Aşa cu desene pe tablă, cu insistenţa de a încerca toate comenzile pe calculator în program? Tot în ritmul ăsta, ca acum?” Răspunsul lor, plin de indignare, era acelaşi: “Da fată/mă tot aşa ne-a explicat ţăcănita. Nu-nţeleg o boabă din ce zice. Măcar să fi explicat şi ea altfel de data asta. Ce rost are să explice de 2 ori la fel?” Am căzut de pe scaun, când am înţeles de ce mă considera femeia retardată, că până şi nepotu-meu de 6 ani ar fi înţeles asemenea explicaţii.

Şi-acum mă ia cu frig când îmi amintesc ce impresie i-am făcut eu profei cu mail-ul meu şi ce impresie mi-au făcut acei colegi. Deci da, oricând e  mai bine 1 an de armată decât 5 ani de facultate.

Advertisements

8 thoughts on “Surprizele vieţii IX – Ce ţi-e dat să trăieşti!

  1. Doamne, trebuie sa faci o serie cu chestii de astea! Mai ales ca in 5 ani banuiesc ca ai strans material destul! Vorbesc serios, trebuie sa pui chestiile astea pe foaie! Pe langa “surprizele vietii”, ai putea insera si ..subtitluri. sau ma rog, subcategorii: la tara, facultate, pe strada, la munca (dar numai de la joburi anterioare!)

  2. Mă gândeam să le las aşa aleatorii. Subcategoriile cer rimp să le menţii 🙂
    Am o subcategorie Profesori. Deocamdată n-am postat decât despre 2 profesori, dar îmi fac timp să reiau subcategoria 🙂

  3. Eu jucam pe prizee când aveau premii reale. Apoi am renunţat şi m-am apucat de alte nebunii de jocuri 🙂 … Dar am jucat mai mult de 1 an prizee

  4. Prostia ne inconjoara si desi e masiv tolerata.. ne deranjeaza!
    E buna totusi la ceva, suntem pusi in garda mai mereu, suntem mai receptivi, filtram altfel faptele,vorbele si ne separa categoric de turma de oi…

  5. N-am observat că ar mai avea premii, dar oricum eu mi-am luat de la ei un sudoku electronic super. Eram curioasă dacă chiar dau premiile şi eram şi obsedată de sudoku pe-atunci 🙂

  6. Intotdeauna m-am intrebat de ce profii voua va predau mult mai putin decat noua. Probabil ca au observat ca majoritatea aitai erau “cretini” cum ii alinti tu

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s