Profesori I – Nicoleta Ela Zamfirache

Deci, da, azi par pusă pe scris 🙂 M-am gândit să fac o nouă rubrică, unde uneori o să scriu despre un profesor / o profesoară, din cei mulţi pe care i-am avut. Voi vă daţi cu părerea şi poate povestiţi despre un profesor de-al vostru asemănător 🙂

Cu care să încep? Păi cu cineva super, nu? Doar n-o să încep rubrica nouă cu cineva enervant 🙂  Din puţinii profesori extraordinari pe care i-am avut aş vrea să o menţionez aici pe diriginta din liceu. Aş pune şi o poză cu dânsa, însă n-am cerut aprobare 🙂

Ce fel de persoană e? Ce fel de profesoară e? Păi mi-a predat fizica în primul rând, însă preda bine.  Întotdeauna ne spunea că este “mama noastră de la şcoală” şi majoritatea dintre noi exact aşa ne-o amintim.  Îmi amintesc zâmbind că obişnuia să-mi dea nota 3 destul de des la fizică, însă nu pentru că  eram aşa proastă, ci pentru că nu mă exprimam corect. Atunci nu prea apreciam notele de 3 pt exprimare, însă acum le apreciez, căci m-au ajutat să mă exprim corect. E o persoană activă, care se implică în multe ctivităţi, dar care are timp să ajute pe cineva la greu, să asculte problemele altora şi să se ocupe de propria familie.

În clasa a XII-a eu, împreună cu  şefa clasei şi diriginta vorbeam de petrecerea de sfârşit de liceu, care urma să se ţina pe undeva pe la Cozia. Eu nu voiam să merg că nu aveam bani, diriginta rezolvase să-mi plătească colegii excursia. Eu tot nu voiam să merg, căci nu-mi place să le fiu datoare altora. Dacă eu refuzam să merg, şefa clasei refuza şi ea, căci nu o lăsa inima să cheltuie aiurea banii părinţilor. Diriginta ca să ne convingă să mergem ne ameninţă că nu ne ştampilează carnetele de alocaţii la cei care nu mergem. Eu poznaşă din fire îi spun: “Nemaipomenită ideea doamna dirigintă, că eu şi-aşa  am alocaţia pe card. Nu le mai semnaţi carnetele de alocaţii la cei care refuză să meargă :)”

Nu mi-ar ajunge nici 2 zile să scriu despre doamna Ela Nicoleta Zamfirache, fosta mea dirigintă, însă …

Doamna dirigintă, noi, cei care am avut privilegiul să vă cunoaştem, vă admirăm şi vă respectăm foarte mult. Ne amintim des de dumneavoastră, zâmbind, atunci când ne întâlnim în viaţă cu situaţii pe care dumneavoastră ne-aţi pregătit să le întâmpinăm cum e mai bine. Eu personal oricând am de semnat ceva, îmi amintesc zâmbind că m-aţi învăţat să citesc întotdeauna ceea ce am de semnat şi abia apoi să decid dacă e bine sau nu să semnez 🙂 , aşa cum deseori îmi amintesc şi că datorită dumneavoastră, acum mă exprim corect şi pe înţelesul celorlalţi 🙂

Advertisements

4 thoughts on “Profesori I – Nicoleta Ela Zamfirache

  1. Da e buna rubrica, dar sa vedem cine se mai incumeta sa scrie. Despre domnu Tita de ce nu scrii????
    Cate ne-a mai suportat :)))):))))) sau despre draciile de le faceam in facultate :)))):))))) sa se mai amuze si lumea k e destul de mohorata

  2. Cândva o să scriu şi depre domnul profesor Tiţa, însă mai trebe să caut după cuvintele potrivite 🙂
    Despre nebuniile din facultate poţi să scrii tu dacă vrei :)) Faci rubrică nouă aici, pe blog şi scrii când ai timp.

  3. Doamneee, ce disperă cei din jur când văd că citești orice înainte să semnezi! Ce mai disperă când refuzi categoric să semnezi :)) Din ce-ai scris tu aici, fosta ta dirigintă pare o profesoară de nota 10, cum rar întâlnești. Dacă nu te-aș știi mai sinceră din fire, aș crede că ne descrii pe cineva din povești sau basme :))

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s